Instanța supremă analizează plângerea prin care juriștii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) contestă netrimiterea în judecată a șefului SGG, Ion Moraru și a fostului ministru al justiției, Rodica Stănoiu. Sursa: EVZ
Cei doi sunt acuzați de fals după verificarea a două declaraţii de avere ale Rodicăi Stănoiu, depuse în aceeaşi zi, însă cu scris diferit. în procesul în care Rodica Stănoiu cere anularea vedrictului de colaborator al Securităţii. Senatul a depus o copie după declaraţia sa de avere care nu corespunde cu originalul care se găseşte pe site-ul Senatului. Între cele două declaraţii de avere există neconcordanţe mari, cea mai importantă fiind aceea că scrisul diferă. Iniţial, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Rodica Stănoiu şi Ion Moraru întrucât o declaraţie era scrisă de mână, iar cealaltă la calculator. Judecătorii supremi sunt acum chemați să infirme această soluție.
Când ”Sanda” și ”Georgeta” se confundă cu ”Rodica”
Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase, între anii 2000 şi 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", începând cu anul 1983 până în anul 1987, arată CNSAS în documentele depuse la dosar. CNSAS notează că, în data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "în scopul exploatării informative a lui Stănoiu Mihaela Rodica", care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele "Sanda", iar între 1986 şi 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".
Se judecă din 2007
Rodica Stănoiu a contestat, în anul 2007, decizia dată de CNSAS, prin care arată că aceasta ar fi făcut poliţie politică. CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestaţia depusă de Rodica Stănoiu, menţinând verdictul iniţial de poliţie politică în cazul ei. Stănoiu a primit primul verdict de poliţie
