Ciupercarii din două judeţe ale ţării au ridicat un mic cartier în mijlocul Sitului Natura 2000-Parâng, arie declarată la Uniunea Europeană ca fiind una protejată. Imaginea dezolantă, întreţinută de defrişările masive şi exploatarea albiei Lotrului, este completată de corturile improvizate ale bişniţarilor, precum şi de mizeria pe care o creează în jur. Deşi studiul de impact indică efectul negativ asupra mediului pe care îl au aceste amplasamente şi astfel de activităţi, autorităţile au trecut prin zonă, au văzut şi au plecat.

Ciupercarii încep să-şi instaleze tabăra la sfârşitul lunii iulie şi campează în zonă, fără drept, până la sfârşitul lunii septembrie, acest interval fiind considerat unul de maximă productivitate. Cei mai mulţi sunt veniţi din judeţele Gorj şi Hunedoara (Petroşani, Uricani) şi aduc după ei toată familia, dar şi proastele obiceiuri. "De regulă, se adună între 400 şi 700 de persoane. Nu este nimic controlat, nu există o zonă special amenajată, cu lăzi de gunoi, cu toalete publice.

Aceşti ciupercari perturbă carnivorele mari în perioada de împerechere, aruncă gunoaiele, astfel încât se formează baraje de deşeuri pe râul Lotru", a declarat Gheorghe Deaconeasa, directorul Forest Guard, custodele Sitului Natura 2000 ROSCI 0188 Parâng. Potrivit reprezentanţilor Forest Guard, la sfârşitul verii, de la Obârşia Lotrului se adună sute de tone de ciuperci, care sunt colectate contra cost de firme din Voineasa, Timişoara, Arad sau Gorj, care, mai departe, le vând italienilor ca pe o delicatesă. În pădurea de la Obârşie se găsesc mânătărci şi gălbiori, iar o familie poate aduna doar într-o zi între 10 şi 15 kilograme, kilogramul costând şi 80 de lei, dacă ciupercile sunt de calitate.

Potrivit specialiştilor, însăşi activitatea de colectare este dăunătoare, pentru că ea se desfăşoară haotic, fără limite, împiedicând astfel