2012 nu a început în cel mai fericit mod pentru vecinii maghiari. Budapesta a cerut iar ajutorul FMI, după ce a încheiat ultimul acord extern cu scandal, forintul a atins noi minime în raport cu euro, iar costurile de împrumut şi primele de risc ale statului ajung la cote-record. Cum s-a ajuns aici?

În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI şi încheiau cu declaraţii dure un acord de asistenţă financiară luat rapid în toamna lui 2008, când statul se afla în pragul colaspului.

Vecinii de la Vest au închis uşa în nas reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional în august 2010. Toţi oficialii maghiari, în frunte cu premierul Viktor Orban, au transoformat ruperea înţelegerii cu Fondul, într-o luptă de „neatârnare”.

"Eliberarea Ungariei de Fondul Monetar Internaţional este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii, iar după ce actualul acord stand-by expiră în octombrie, Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională”, declara atunci premierul.

Acordul stand-by nu este un „cadou, ci un împrumut” cu dobândă, care expiră, după care Ungaria şi FMI pot să meargă pe drumuri separate, sublinia atunci Orban.

Acum, reprezentanţii Fondului s-au întors la Budapesta, la cererea guvernanţilor. Presa internaţională scrie că premierul Orban s-a opus categoric încheierii unui nou acord.

CITEŞTE ŞI

Cum plăteşte Ungaria pentru nerespectarea "lecţiilor" FMI

La sfârşitul lunii decembrie, negocierile informale dintre Budapesta şi Fond au fost întrerupte brusc, reprezentanţii creditorului internaţional fiind nemulţumiţi de implicarea guvernanţilor maghiari în administrarea băncii centrale a statului.

Chiar dacă rădăcina problemelor maghiarilor este mult mai adâncă, provocările din ultimele săptămâni sunt cele care ameninţă cu adevărat economia. Pericolul este atât de mare î