O platformă petrolieră română cu nume de zeiţă romană este singurul utilaj care mai scoate petrol pe teritoriul Greciei. Norocul stă ascuns la peste 3.000 de metri în adâncurile mării Egee, iar peisajul te face să te întrebi cum de toate problemele economice s-au abătut tocmai asupra acestor locuri.

40 de minute durează călătoria cu barca din Potos, una dintre cele mai animate staţiuni de pe insula Thassos, spre zăcământul Prinos, regiunea din Marea Egee aflată la opt kilometri de coasta nord-vestică a insulei şi singura zonă unde se exploatează petrol în Grecia. Dacă în urmă cu 30 de ani producţia de petrol a ţării ajungea la 30.000 de barili pe zi, aceasta s-a aflat într-un declin continuu, ajungând în prezent la circa 1.500 de barili. Creşterea depinde de succesul operaţiunilor desfăşurate de pe platforma românească Fortuna, în urma contractului câştigat de compania românească specializată în servicii petroliere GSP cu grecii de la Energean Oil & Gas.

Pentru a urca pe platforma înaltă, construită pe trei piloni de 136 de metri, este nevoie de îndrumarea angajaţilor de pe platformă, în proporţie de 90% români. Atât cei 14 membri ai echipajului de pe vaporul destinat transportului materialelor, cât şi 37 dintre cei care lucrează la forarea propriu-zisă de pe platforma Fortuna fac parte din compania specializată în foraj marin Grup Servicii Petroliere(GSP), parte a Upetrom. Compania controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu a câştigat în urma unei licitaţii contractul de exploatare a zăcământului cu singura companie producătoare de hidrocarburi din Grecia, Energean Oil & Gas. Compania face acum parte dintr-un program de investiţii de 60 de milioane de dolari, potrivit publicaţiilor elene, a cărui derulare a început în 11 iulie, odată ce Fortuna a început să foreze în apele greceşti.

„Nu vă uitaţi în jos, în sus sau în lateral, ci d