Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea, locul 27 WTA, a pus, în ajun de Crăciun, în paginile ProSport cele mai frumoase momente din viaţa ei, din 1990 şi până astăzi.
Sorana ne-a spus că a plâns o oră după eşecul cu Na Li, din turul I de la Roland Gaross.
Jucătoarea de tenis a scos, de câţiva ani, din agenda personală sărbătoarea Crăciunului.
Ai încheiat anul pe cea mai bună poziţie la finalul unui sezon: 27. Care a fost secretul?
Am avut un an constant. Rezultatele mele au fost oarecum similare, fără prea mari suişuri şi coborâşuri. Am reuşit, faţă de alţi ani, să mă menţin pe o anumită linie, iar la final am terminat anul pe locul 27.
În 2012 ai făcut turul III la Australian Open şi la Wimbledon, dar la Paris, turneul tău favorit, ai clacat chiar în runda de debut. De ce?
Am avut ghinion la tragerea la sorţi să dau peste Na Li, iar pe teren nu am avut prea multe de făcut. Adversara mea a fost prea bună, prea solidă. Efectiv nu am avut nicio reacţie.
Ai câştigat din tenis până acum 1,5 milioane de dolari. Ce reprezintă acest lucru pentru o tânără de 22 de ani?
În primul rând, acest lucru îmi dă o anumită independenţă, dar şi încredere şi siguranţă. Sunt mândră de ceea ce am realizat până acum, dar în spatele acestei sume se află multă muncă. Tenisul e un sport foarte bine plătit, dar până să ajungi sus trebuie să faci multe sacrificii încă de la o vârstă fragedă.
Totuşi, ai un singur titlu câştigat la senioare...
Sper ca de anul viitor să nu fie singurul. Acesta este şi unul dintre obiectivele mele pentru 2013: să câştig cel puţin un turneu WTA.
"Na Li m-a făcut să plâng o oră!"
Care e cea mai amară înfrângere din 2012?
Eşecul cu Na Li, de la Roland Garros. Am plâns o oră în vestiar după acel meci. M-am simţit complet neputincioasă în ace