Ceva in relatia dintre Traian Basescu si Victor Ponta s-a schimbat atat de profund incat astazi s-a revenit la tensiunea din vara trecuta, inainte de declansarea operatiunii de demitere.
Incaierarea mai noua dintre presedinte si liderii pesedisti din USL aduce de data asta in actualitate tema punerii sub acuzare a lui Traian Basescu. O diferenta majora, intrucat punerea sub acuzare inseamna suspendarea de drept a presedintelui, in urma votului a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pana la data emiterii sentintei definitive, care apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
E suficient sa privim consecintele acestor pasi, pentru a intelege ca eventuala punere sub acuzare a presedintelui pentru inalta tradare ar echivala cu un cutremur politic, intern si international, de o magnitudine mult mai mare decat ultima tentativa de suspendare initiata de USL in vara anului trecut.
Iar faptul ca, potrivit articolului 96 din Constitutie, judecarea punerii sub acuzare a presedintelui apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde judecatorii au fost de multe ori suspectati ca ar fi inclinati ideologic inspre cauzele presedintelui, ar trebui sa dea de gandit serios in legatura cu seriozitatea amenintarilor profetite de liderii USL.
Cum s-a ajuns aici? Traian Basescu a imbratisat teza cu incarcatura cea mai populista; a spus ca impunerea accizei de 7 eurocenti la carburanti este inutila si tradeaza, in realitate, dorinta Guvernului Ponta de a produce bani pentru campaniile electorale de anul viitor.
Cu aceasta critica in mana a amenintat ca se va opune proiectului de buget si va face tot ce-i sta in putinta pentru a scoate din codul fiscal acciza de la benzina si motorina. Punctul culminant a fost refuzul de a ratifica memorandumul cu FMI, in baza aceleiasi obiectii - acciza este o masura