Poate oare o carte de istorie, erudita, de factura stiintifica, focalizata asupra perioadei antice, sa seduca publicul larg al zilelor noastre si sa devina bestseller? Daca e sa ne luam dupa "428 dopo Cristo, Storia di un anno" ("428 dupa Hristos, Istoria unui an"), un volum semnat de italianul Giusto Traino, raspunsul e, cu siguranta, afirmativ.
Care este reteta acestui succes? In primul rand stilul, eficient si erudit fara sa fie complicat, cat se poate de indepartat de minutia artizanala si fastidioasa a studiilor obisnuite de "microistorie". In al doilea rand, maniera cinematografica in care este conceputa aceasta panorama istorica, aerul sau de roman de calatorie. Pentru ca, in primul rand, cartea lui Traino asta este: un voiaj care incepe la fruntariile Orientului, in Persia - pe atunci singurul rival serios al Romei - si ajunge in Britania insulara, trecand prin Spania vanadalilor, prin stravechea Italie, prin Roma ("Vaticanul paganismului") sau prin Africa. Un ocol al Imperiului roman in 365 de zile, intreprins cu sandalalele si gustul pentru aventura ale calatorului, dar beneficiind, in plus, de puterea de sinteza a omului de stiinta si de vocatia pentru interdisciplinaritate a unui cercetator care doreste sa iasa din infernul specializarii inguste.
Anul 428 dupa Hristos (cel pe care istoricul il urmareste oferindu-ne prilejul sa descoperim orase, palate, deserturi si manastiri, dar, mai ales - printre oamenii de toata mana - figurile memorabile ale Sf. Augustin, imparatesei Galla Placidia (pe care locuitorii Ravennei o mai slavesc si azi), barbarului Genseric, sarazinului Al-Mundhir sau coptului Chenute) este un an, aparent, banal. Singurul eveniment notabil este constituit de prabusirea regatului Armeniei, un spatiu pierdut in strafundurile Imperiului.
Un eveniment care, insa, nu are cu nimic vocatia de a contribui la perturbarea
