Celor care nu au putut veni în România nu le lipsesc totuşi, de pe masă, sarmalele şi vinul roşu de Sărbători. Chiar dacă la Torino sunt 70.000 de români, respectarea tradiţiei şi Celor care nu au putut veni în România nu le lipsesc totuşi, de pe masă, sarmalele şi vinul roşu de Sărbători.

Chiar dacă la Torino sunt 70.000 de români, respectarea tradiţiei şi datinilor de Crăciun nu este la îndemâna oricui. Fiecare român prepară o oală cu sarmale şi cumpără carne de porc, pe care o pregăteşte aşa cum se face în ţară, oripilându-i cu grăsimile gătite pe amicii italieni veniţi în vizită.

Însă spiritul efectiv al sărbătorii devine din ce în ce mai occidental şi mai comercial. Un loc în care Moş Crăciun încă mai vine la copii, iar vecinii se vizitează pentru a-şi face tradiţionalele urări este Corso Orbassano, din Torino. Aici există un bloc întreg în care locuiesc aproape numai români.

Un Moş Crăciun colindă capitala italiană pe role

Aceeaşi poveste, şi la Roma. În Via del Trullo, există două blocuri locuite în cea mai mare parte de români. Citind numele de la interfon, ai plăcuta surpriză să constaţi că Tertelea, Radu, Târcotan, Mitran, Dogaru sau Inocan îl predomină pe Rossi (un fel de Popescu al italienilor). Mai puţin de jumătate din locatarii români rămân în Italia şi, pe cât posibil, sărbătoresc Crăciunul după tradiţie.

Cătălin, 23 de ani, dezămăgit că exuberanţa lui nu e înţeleasă, spune: "Mi-ar fi plăcut să merg cu colindul, dar nu poţi să cânţi nimănui în pragul apartamentului, că se aprind vecinii şi, în loc să faci o bucurie, provoci o problemă." Sărbătoarea Crăciunului este în schimb trăită cu o intensitate spirituală deosebită de Maria, 42 de ani, din Făgăraş, care spune: "Chiar dacă s-a închis biserica de la Laurentina (biserica românească de la Tre Fontane, n.r.), eu tot mă duc la slujbă, ca în fiecare an, chiar dacă acum