Sunt de acord şi o să susţin permanent reducerea impozitării muncii şi introducerea unui TVA diferenţiat pentru alimentele de bază, aşa cum există în majoritatea ţărilor europene. Însă nu pot fi de acord să le plângem de milă pătimaşilor pentru yacht uri, aur vânătoare şi alcool, Sau mai bine spus celor care se plâng de mărirea accizelor la bunurile de lux sau la bunurile care fac obiectul unui consum nesănătos.
Ce uită să spună iniţiatorii propagandei de tip USL a crescut taxele este ce categorii de taxe s-au mărit, destinaţia acestor taxe şi cine sunt cei a căror bunăstare este afectată. În realitate, sunt patru categorii.
Prima, s-au mărit accizele la yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool. Nu cred că este ceva de comentat într-o ţară care se află pe locul trei în UE în ceea ce priveşte inegalitatea veniturilor, polarizarea socială afectând puternic condiţiile creşterii economice.
A doua categorie – s-au introdus taxe pe monopolurile naturale, pe exploatarea resurselor naturale şi o taxă suplimentară temporară pe câştigurile (obţinute de companiile care produc şi comercializează gaze naturale) din liberalizarea pretului la gaze. Parte din veniturile obţinute au mers pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene iar parte pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili, loviţi de liberalizarea preţurilor la gaze şi energie. În România statistica INS arată că peste 40% din gospodării au restanţe mai mari de 3 luni la plata facturilor la utilităţi. În plus, să nu uităm că în ultimii sase ani, statul a incasat din taxe, redevente petroliere si miniere, din tarife si amenzi aplicate de Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM), in jur de 7 miliarde de lei anual, echivalentul a circa 1,6 miliarde de euro. Astfel, în Romania, totalul taxelor pe resursele naturale aduc anual in jur de 1,5 – 2% din PIB la bu
