Simplul fapt de a acorda o sumă de bani unor cetăţeni UE pentru a se întoarce acasă nu este suficient, potrivit unei analize preliminare a Comisiei Europene, pentru a considera că aceste repatrieri nu intră în sfera principiilor libertăţii de mişcare în UE, potrivit unui document obţinut de NewsIn. Serviciile Comisiei Europene sunt în strânsă legătură cu autorităţile franceze pentru o clarificare deplină în legătură cu natura recentelor repatrieri calificate drept "voluntare" de autorităţile din Franţa, se arată în documentul Comisiei Europene.

De asemenea, serviciile Comisiei menţin contactul cu autorităţile franceze pentru a confirma consecinţele pe care le riscă cetăţenii UE dacă se întorc în Franţa, după ce se repatriaseră în ţara de origine. "Interdicţia intrării pe teritoriul unei ţări UE nu poate fi impusă cetăţenilor UE care au fost îndepărtaţi doar pe motiv că nu mai îndeplinesc condiţiile de şedere", subliniază documentul Comisiei Europene. "Numai acei cetăţeni europeni care sunt expulzaţi legal, din motive de ordine publică sau securitate publică, pot face subiectul unui ordin de excludere, care poate fi reevaluat cel târziu la trei ani după ce a fost luată măsura", atrage atenţia Comisia Europeană.

Documentul Comisiei Europene obţinut de NewsIn se intitulează "Situaţia Romilor în Franţa şi Europa" şi a fost prezentat Colegiului Comisarilor la 1 septembrie de comisarii Viviane Reding, Laszlo Andor şi Cecilia Malmstrom, după runda de discuţii pe care au avut-o la 31 august cu oficiali români şi francezi pe tema romilor.

Comisia mai precizează că în 2008 a identificat transpunerea greşită de către Franţa a Directivei UE cu privire la libertatea de mişcare (Directivei 2004/38), în special în ceea ce priveşte garanţiile. Astfel, precizează Comisia, "atunci când se decide expulzarea, legislaţia franceză nu se referă explicit la obligaţia de