Mai multe organizaţii nonguvernamentale au ieşit ieri la scenă publică pentru a critica moralitatea rezultatului alegerilor pentru conducerea CSM. La rândul lui Consiliul lămureşte situaţia tururilor de scrutin: au fost cinci.

Alianţa pentru Statul de Drept apreciază că Florica Bejinaru "ar fi trebuit să se abţină în a candida pentru şefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), chiar dacă deţine un verdict de necolaborare cu securitatea ca poliţie politică, câtă vreme domnia sa a recunoscut public că a colaborat cu aceasta". În comunicatul intitulat "Şansa ratată a CSM", Alianţa pentru Statul de Drept face trimitere la textul de lege care prevede că nu pot fi aleşi membri CSM magistraţii "care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea", fără a se face trimitere la "poliţia politică". "Chiar dacă acest text este ulterior datei alegerilor actualilor membri CSM, înăsprirea condiţiilor de integritate ar fi trebuit să o oprească pe doamna Bejinaru să îşi depună candidatura, precum şi pe membrii CSM să o voteze", opinează reprezentanţii ONG-urilor, care conchid pe acest subiect arătând că, "din păcate, domniile lor (membrii CSM, n.r.) ne-au demostrat că Legea este mai importantă decât Morala şi că textele de lege contează mai mult în litera lor decât în spiritul lor".

IMPRESIE DE NESERIOZITATE

ONG-urile critică şi practica după care alegerile pentru conducerea CSM se organizează încă din 2005, declarându-se nemulţumiţi de faptul că depunerea candidaturilor şi a proiectelor de management nu se face din timp, ci chiar în ziua votului. "Chiar dacă legea nu prevede expres, pentru a putea alege în cunoştinţă de cauză, candidaturile, precum şi proiectele de management, ar fi trebuit depuse înainte; altminteri se crează impresia de neseriozitate a candidaţilor precum şi lipsei de interes a votan