Teorema Mihăilescu a apărut în anul 2002, după ce matematicianul român a demonstrat o conjectură formulată în 1844 de franco-belgianul Eugène Charles Catalan. Sursa: Arhiva personală

Dar povestea lui Preda Mihăilescu se întinde mult dincolo de latura ştiinţifică. Plecat din România comunistă în 1973, în exodul geniilor româneşti, el a fost printre cei "cu suficiente resurse intrinseci pentru a-şi asuma un exil în care trebuie să supravieţuieşti prin capacităţi dovedite, deasupra mediei în care te mişti".

Alături de Preda Mihăilescu, au fost alte câteva sute de mii de români cu cap luminat, de care regimul s-a "eliberat" în anii '70 şi '80. Mai întâi a ajuns în Elveţia, cu familia lăsată "amanet" în ţară, apoi în Germania. Ce a pierdut? "Învăţământul matematic, care mi-ar fi dat în ţară o bază mai bună şi limba", spune acum Mihăilescu, într-un interviu pentru evz.ro.

Dar, în urmă cu 27 de ani, şi-a dat seama că "limba mea este deasupra vorbei". Şi a mai realizat ceva. Că, în ciuda atitudinii comuniştilor şi a mafiei cu "guler alb-jegos" de acum, "România merge mai departe, dăinuie", graţie unei "stamine extraordinare".

evz.ro: Aţi părăsit România încă din 1973. De ce aţi ales să vă stabiliti peste hotare?

Preda Mihăilescu: Fusese primăvara Dunăreană în anii '60, aveam 13 ani în 1968, când ne-au înflăcărat pe toţi cu speranţă cuvântările de rezistenţă ale lui Ceauşescu şi mica revoluţie culturală din '71. La momentul acesteia, aveam 16 ani, dragoste şi primele întrebări serioase cu privire la viitor. Am simţit că am prea multă nevoie să spun pe termen lung ce gândesc şi prea puţine virtuţi mimetice, iar, în aceste condiţii, viitorul mi se contura unul riscant. Nu credeam într-o îmbunătăţire pentru curând şi astfel, la 18 ani, când am obţinut în mod surprinzător un paşaport de vizită (lăsând, cum se făcea, amanet