Mihaela Păduraru, fost asistent maternal pentru un tânăr cu handicap grav, nu a rezistat decât o singură noapte fără băiat. „Pe 10 iulie, la ora 12, l-am dus pe Macu la Hârlău, la un centru. Pe 11 iulie, la aceeaşi oră, l-am luat înapoi”, ne-a spus femeia. Ea are în plasament şi un copil de 5 ani cu deficienţe şi care trebuie supravegheat în permanenţă
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi a fost pusă într-o situaţie inedită săptămâna trecută. Fostul asistent maternal al unui tânăr cu handicap grav a hotărât să-l instituţionalizeze pe acesta într-un centru specializat, unde ar fi putut fi îngrijit de persoane competente. După 7 ani în care l-a crescut, şi-a călcat pe inimă şi a ales cu raţiunea. La nici 24 de ore de la decizia de a-l duce pe tânăr într-un cămin social, femeia a realizat că a greşit şi că nu poate renunţa la cel pe care l-a îngrijit ca pe propriul copil. Aceasta a trecut pragul DGASPC încă o dată, pentru a-şi cere băiatul înapoi. Deşi doar înainte cu o zi reprezentanţii DGASPC întocmiseră dosarul de încadrare a tânărului într-un centru specializat, lacrimile femeii i-au convins să demareze urgent procedurile inverse. În aceeaşi zi, băiatul îşi regăsea locul în familia în care a crescut mai bine de 7 ani.
„Pe 10 iulie, la ora 12, l-am dus pe Macu la Hârlău, la un centru. Pe 11 iulie, la aceeaşi oră, l-am luat înapoi. Nu ştiu cum de m-am gândit să renunţ la el. În ziua în care l-am scos pe poartă m-am simţit ca o criminală, iar când l-am sărutat pe obraz, de adio, m-am simţit ca o Iudă. A fost cea mai mare greşeală din viaţa mea să-l părăsesc”, îşi aminteşte Mihaela Păduraru, fostul asistent maternal al tânărului. Mihai, alintat Macu, suferă de tetrapareză spastică şi a fost dat în grija femeii de la vârsta de 12 ani. Odată ce a devenit major, băiatul nu mai avea legal dreptul la asistent maternal,
