Istoricii au descoperit în arhive o serie de documente inedite semnate de fostul primar din Răchiţele.

Pentru cei care nu cunosc detaliile instaurării regimului comunist în România trebuie spus, încă de la început, foarte pe scurt, că, pentru a prelua controlul, comuniştii au dus o politică duală: pe de o parte, au vizat eliminarea elitelor (politice, economice, culturale etc.), iar pe de alta atragerea şi impunerea în funcţii a marginalilor societăţii sau a unor persoane cu un trecut dubios, care puteau deveni uşor unelte docile în mâinile noii puteri.

Această politică poate fi identificată la toate nivelurile societăţii, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, iar reacţia de respingere a populaţiei a luat forme diferite. Una dintre acestea a fost reprezentată de apariţia de grupuri de luptători anticomunişti, care timp de mai bine de un deceniu au încercat, într-o luptă disproporţionată, să ţină trează speranţa românilor într-o schimbare de regim, care, din păcate, nu a avut loc decât mult prea târziu. Unul dintre cele mai cunoscute grupuri de partizani anticomunişti din România a fost cel condus de Teodor Şuşman din Răchiţele, judeţul Cluj. Acest grup a intrat în atenţia opiniei publice mai cu seamă în contextul acţiunilor desfăşurate de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România pentru identificarea şi deshumarea a trei dintre partizani: Teodor Şuşman (23 iunie 2010) şi Toader şi Avisalon Şuşman (5-8 iulie 2011).

Şuşman, „părintele moţilor"

Teodor Şuşman a fost primar în Răchiţele timp de 10 ani, fără să fi fost membru în vreun partid politic, şi s-a remarcat în special prin faptul că a luptat pentru a apăra interesele moţilor. Familia sa era una dintre cele mai înstărite din zona Huedinului: avea două gatere de cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, vaci, boi, cai, oi şi 295 de familii de albine. Gospo