Mulţi îndrăgostiţi, indiferent de sex, nu reuşesc să definească limita între dragoste, obsesie şi pasiunea pentru starea euforică pe care o relaţie o alimentează.
Oamenii dezvoltă diverse dependenţe pentru a se proteja de sentimente dureroase, pe care altfel, cred ei, nu le-ar tolera. Astfel, o adicţie creează mereu o relaţie toxică, din ce în ce mai greu de controlat şi cu consecinţe grave.
Dependenţa de dragoste nu face excepţie de la această regulă: cei prinşi într-o astfel de relaţie ajung să-şi preţuiască subiectul pasiunii mai mult decât pe ei înşişi, iar preocuparea pentru aceasta devine în multe cazuri obsesivă. Consecinţa? La fel ca în cazul altor dependenţe, „bolnavul“ ajunge să se neglijeze, ignorând aspecte importante ale vieţii sale pentru a fi în permanenţă conectat la şi cu subiectul afecţiunii lor.
Dependenţa de dragoste a fost dovedită şi ştiinţific. Helen E. Fisher, profesor doctor în antropologie la Universitatea Rutgers (SUA) şi autor al volumului „De ce iubim: Natura şi chimia dragostei romantice“, s-a folosit de imaginile obţinute la tomograf în timp ce subiecţii se uitau la fotografiile partenerilor pentru a demonstra că dragostea şi dependenţele au destul de multe în comun. Astfel, anumite părţi ale creierului s-au „aprins“ atunci când voluntarii îşi vedeau în imagine persoana iubită, iar acele părţi sunt şi cele care reacţionează în cazul dependenţilor de droguri.
„Când am început să studiez proprietăţile procesului de îndrăgostire am observat câteva elemente comune cu stările existente sub influenţa cocainei: insomnie, pierderea simţului timpului, concentrare pe dragoste în detrimentul a orice altceva ce se află în jurul tău. Pasiunea poate cuceri părţile raţionale ale creierului“, explică Fisher pentru publicaţia „Psychology Today“.
Explicaţii psihologice
Brenda Schaeffer, psiholog american şi aut