Atitudinea lui Geoana si a alor lui merita o bila alba. E un semn ca, poate, incepem sa invatam normalitatea. Cine stie, poate e un inceput si pentru a construi solidaritatea in bine. Sa invatam sa construim solidaritatea - era un slogan care circula in Romania pe la inceputul erei noi. Fals. Solidaritate exista la noi. Insii care au intrat pe vremea lui Ceausescu prin institutiile de invatamint superior doar pentru ca erau devotati Securitatii ori Partidului se solidarizeaza din greu cu unii insi intrati dupa schimbarea din '89 in institutiile de invatamint superior gratie doar laxitatii sistemului. Fuziunea asta sinistra a ticalosilor si a semidoctilor functioneaza cel mai adesea ireprosabil: profesorii valorosi au fost si sint inghesuiti catre margini pina isi pierd suflul sau abandoneaza. Consecintele nu au intirziat sa apara: au iesit generatii intregi de absolventi slab pregatiti profesional, cu o cultura generala de tot risul, cu optiuni politice mizerabile (citi profesori pot spune ca nu au printre studentii lor si ardenti pro- peremisti sau cu inclinatii legionare?). La asa dascali improvizati - deveniti doctori in diverse stiinte pe baza de cumetrii ori de plocoane si avansati pe scara academica pe baza de "lucrari stiintifice" abia ingaimate, cind nu compilate sau de-a dreptul plagiate -, asa studenti. Si totusi, breasla dascalilor are numai Sindicat, care ii apara drepturile, ceea ce e si firesc. Insa nu are si o comisie, un for national, acolo, care sa vegheze la calitatea si etica profesiei. Care sa analizeze lucrarile, cariera, activitatea profesorilor, dindu-le macar un vot de blam celor care-si bat joc de meserie, daca afara nu-i pot da, din cauza Codului muncii. * Au vuit ziarele de multe ori in toti acesti ani postdecembristi pe marginea a tot felul de matrapazlicuri din domeniul Sanatatii: dignostice flagrant gresite, oameni mutilati sau omoriti c