- Social - nr. 155 / 10 August, 2012 Cultura nu solicita intervale de concediu nici macar atunci cand ard, in seceta lui iulie, culturi de floarea-soarelui, oameni si paduri. De aceea nici Vatra veche nu are vacanta! Ea isi respecta contractul narativ (e doar o poveste a povestii care inalta!) si isi rasplateste lectorul, pentru ca acesta a fost atent si fidel, daruindu-i inca o luna de supravietuire. In ce context apare Vatra… lunii august 2012? Sa zicem… in contextul marilor "reforme” romanesti ale secolului al XXI-lea?... Raspunsul, de fapt, il aflam in epopeea lui Mircea Cartarescu, Levantul, Bucuresti, Editura "Cartea Romaneasca”, 1990. Citez (incepand cu decorul): Totu-i bezna, totu-i vitiu, colcaiala de naparce. (p. 76); S-au revizuit puterea, dar nemic nu s-au schimbat…/Ca aceleasi piei din spete biet rumanului s-au luat,/Cataonii ca-s aceiasi subt alt nume, e stiut. (p. 174); iata "reforma” din invatamant, comunicata artistic: …Voieste-a va povesti/ Chir Zarifu Calemgi/Ce s-au pedepsit in scoale/D-a ramas cu talpe goale,/C-asa-i vicleana da lume,/Nu va sa stie anume/De cei ce sentelepte ste/Pre turceste, elineste,/Ci de cei cu averi multe/Lumea va ca sa asculte. (p.160) si din cultura: Ce sa faca invatatul? Sa sa apere pa sine,/Din singuratatea-i trista pentru-a raspandi lumine,/Au sa lupte cu puterea in primejdie de cap? (p. 183). In zona hipertextualitatii ce dezvaluie imposibilitatea evadarii dintr-o nefericire perpetua, mesajul este clar: doar stilurile literare se schimba, drama existentei romanesti pe care o reflecta intreaga noastra literatura este aceeasi, indiferent ca ea se consuma in secolul al XVIII-lea, al XIX-lea, al XX-lea, al XXIlea: Vietuim, purtati de-a valma de-al Istoriei delir. (p.166). Am insistat asupra contextului pentru a sublinia contrastul cu epoca in care publicatia s-a ivit si continua sa existe, epoca ce le repeta, fara teama d