Maşinăria UE funcţionează, iar din 2007 România ar trebui să intre în angrenaj fără a-l bloca sau a fi aruncată afară. Treabă mult mai grea decât pare la prima vedere, pentru că totul se desfăşoară în raport cu termene şi obiective clar definite. Pare foarte probabil ca, prin prisma a ceea ce urmează să se întâmple, România să devină „ţinta“ criticilor europene pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin. Şi nu e vorba de o Românie abstr
Maşinăria UE funcţionează, iar din 2007 România ar trebui să intre în angrenaj fără a-l bloca sau a fi aruncată afară.
Treabă mult mai grea decât pare la prima vedere, pentru că totul se desfăşoară în raport cu termene şi obiective clar definite. Pare foarte probabil ca, prin prisma a ceea ce urmează să se întâmple, România să devină „ţinta“ criticilor europene pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin. Şi nu e vorba de o Românie abstractă, ci de un număr mare de instituţii, organizaţii, oameni care vor trebui în curând să răspundă unor cerinţe noi, pe care abia dacă reuşesc în acest moment, să le descifreze.
Dacă e să vorbim de observaţii, prima şi cea mai întemeiată este aceea că instituţiile statului nu sunt capabile să acorde o minimă îndrumare contribuabililor în legătură cu cerinţele anului 2007. Este oare nevoie să mai spunem că activitatea de îndrumare intră în atribuţiile lor şi că oamenii din aceste instituţii sunt plătiţi pentru asta?
Riscurile pe care contribuabilii şi le asumă sunt mari, şi acest lucru este valabil în special pentru aceia care derulează operaţiuni intracomunitare. Ei riscă nu numai penalităţi de natură fiscală, ci chiar să piardă parteneri de afaceri sau să-şi înrăutăţească situaţia financiară, ca urmare a incertitudinii şi neîncrederii.
Nimic nu se potriveşte mai bine în acest context decâ
