Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro.
Oficialul BNR a ţinut o prezentare cu tema "România şi zona euro" la conferinţa internaţională Espera 2013.
Isărescu a explicat că printre factorii importanţi pentru stabilirea calendarului de aderare se numără şi asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.
El a arătat că PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, faţă de 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011) şi 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014). "Cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE", se spune în prezentarea susţinută de guvernatorul BNR.
De asemenea, Isărescu pledează pentru plasarea datei-ţintă de adoptare a euro la/către finalul unei perioade de relativă acalmie politică din perspectiva ciclului electoral.
"Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)", se mai spune în prezentare.
Isărescu a mai punctat şi nevoia de progrese substanţiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocu
