Nivelul nitraţilor din pânza freatică este de două ori mai mare decât limita admisă de lege Lipsa reţelei de canalizare şi gestionarea necorespunzătoare a dejecţiilor din gospodării

Nivelul nitraţilor din pânza freatică este de două ori mai mare decât limita admisă de lege

Lipsa reţelei de canalizare şi gestionarea necorespunzătoare a dejecţiilor din gospodării sunt principalii factori de poluare.

Reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie-Agrochimie şi Protecţia Mediului în Agricultură (ICDPAPMA) au inspectat în această lună comunele judeţului Brăila, pentru a afla dacă s-au rezolvat problemele din anii trecuţi, când nivelul de nitraţi din pânza freatică ajunsese la cote alarmante.

Probele de apă luate acum din comunele Şuţeşti, Galbenu, Chiscani, Movila Miresii, Traian, Tudor Vladimirescu le-au demonstrat specialiştilor nu doar că problemele nu s-au rezolvat, ci că s-au agravat.

Aparatele de măsură aduse de oamenii ICDPAPMA nu au reuşit să indice cotele exacte ale poluării, având în vedere că această aparatură putea măsura până la nivelul de 100 de miligrame de nitraţi la litrul de apă, iar cantitatea de nitraţi din pânza freatică a judeţului Brăila este mult mai mare.

Dejecţiile ajung în pânza freatică

"Practic, în toate localităţile conţinutul de nitraţi din apa freatică trece cu mult limita admisă, chiar depăşeşte şi posibilitatea de înregistrare a aparatului. În una sau două fântâni am reuşit să determinăm, în restul era de peste 100 miligrame de nitraţi la litrul de apă, ceea ce este foarte mult, limita maximă admisă fiind de 50, după unii autori pentru apa potabilă ar fi de 20 de miligrame la litru, dar legea aşa spune, 50.

Or, în toate fântânile unde am verificat, am găsit peste 50, câteva au fost între 50 şi 100, în rest au fost peste 100 de miligrame", a declarat ingi