Primăria orașului Varșovia a publicat primul raport de dezvoltare durabilă din lume care respectă normele G4 elaborate de Global Reporting Initiative (GRI). Întrebarea care se naște în urma acestui demers nu este legată nici de modul în care a fost elaborat raportul, nici de conținutul acestuia, care nu este nici pe departe perfect, ci care va fi următoarea capitală europeană ce-și va transparentiza procesul decizional și își va face publică amprenta socială și de mediu?

În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană aproba o propunere venită din partea a doi parlamentari britanici și care viza amendarea unor directive europene privind raportarea nefinanciară (Directiva 4, respectiv 7 privind analizele anuale de cont curent, respectiv contul consolidat - 78/660/EEC și 83/349/EEC). Ideea demnitarilor europeni nu era foarte nouă – originile sale datează prin anii ’80 -, dar a fost repusă pe agenda europeană în 2011, când cadrul legislativ al pieței unice avea să includă și o strategie (2011-2014) privind responsabilitatea socială a corporațiilor. Inițiativa avea un obiectiv pe termen scurt (creșterea transparenței și a performanțelor sociale și de mediu ale companiilor din Uniunea Europeană) și unul pe termen lung (creșterea economică sustenabilă și scăderea șomajului).

Argumentele prezentate în nota de fundamentare a propunerii de directivă erau lipsa de transparență în ceea ce privește raportarea indicatorilor nefinanciari (accesul la datele privind impactul unei companii asupra mediului înconjurător, respectiv la amprenta socială internă și externă este extrem de limitat), reprezentativitatea membrilor consiliilor de administrație (egalitatea de gen și diversitatea au rate scăzute) și, nu în ultimul rând, impactul deciziilor de management asupra părților interesate (societate civilă, investitori, autorități etc).

Exercițiul european de transpare