Intr-un amplu studiu comparativ referitor la evolutia criminalitatii in capitalele est europene la care a participat un colectiv de cercetatori de la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, in cadrul anchetei a reiesit ca intre cele 22 de motive de neliniste prezentate subiectilor investigati, agresivitatea si violenta ca si criminalitatea organizata ocupa primele doua locuri cu un procent de 75% si respectiv 70% fata de degradarea starii sociale 58%, de razboi sau pericol de razboi 57%, somajul 48%. "Teama de criminalitate pare sa fie mai mare decit fenomenul insusi" Decembrie 1989 a adus speranta libertatii, a democratiei, a pluralismului, iesirea dintr-o societate inchisa spre una deschisa. Trecerea de la un sistem in care interdictia era regula, iar dreptul exceptia, la un sistem in care dreptul ar trebui sa fie regula, iar interdictia ar trebui sa reprezinte exceptia s-a dovedit mult mai anevoioasa decit s-a crezut in euforia primelor luni de dupa Revolutie. Unul dintre cele mai grave fenomene cu care societatea romaneasca se confrunta este cresterea criminalitatii. Insa nu dimensiunile fenomenului ingrijoreaza. Ingrijorator este mai ales ritmul de crestere, modificarile in structura criminalitatii in directia "marii criminalitati" si mai ales a violentei, dar mai cu seama perceptia fenomenului la nivelul populatiei. "Teama de criminalitate pare sa fie mai mare decit fenomenul insusi", este de parere capitan Viorica Uhliuc, sef birou relatii cu presa al I.J.P. Suceava. "Cel putin trei motive explica aceasta situatie. Primul ar fi mediatizarea excesiva a criminalitatii dupa '89. Tema crimei a fost din totdeauna o sursa de profit important pentru cinematografie, pentru televiziune, pentru presa scrisa. Mizind pe o mare, cu atit mai mare cu cit constituise o tema tabu inainte, mass-media a supralicitat oferta. Selectia cazurilor, agresivitate