Frigul, vântul, dar şi mâncarea tradiţională românească sunt provocări pentru persoanele hipertensive şi pentru cardiaci, spune prof. dr. Doina Dimulescu.
„Timp niciodată nu este şi, în principiu, dacă porneşti de la ideea că nu ai timp, există riscul să devii tu însuţi pacient“. Aşa justifică profesorul doctor Doina Dimulescu faptul că-şi găseşte timp şi pentru a mânca sănătos, pe cât posibil, şi pentru a-şi plimba căţelul, şi pentru a-şi vedea pacienţii, şi pentru a rezolva problemele administrative de la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unde este manager general. Dar şi pentru a discuta pe îndelete cu noi despre problemele de iarnă ale cardiacilor.
„Weekend Adevărul“: În ce sezon se diagnostichează cele mai multe afecţiuni cardiovasculare şi cele mai multe infarcte?
Doina Dimulescu: În mod evident, incidenţa cea mai mare e în sezonul rece, adică începând din toamnă, târziu, până către primăvară. Frigul are o contribuţie importantă la declanşarea unor complicaţii ale bolii coronariene, la decompensarea insuficienţelor cardiace, la variaţiile mari de tensiune arterială ale bolnavilor hipertensivi. E posibil să existe, însă, şi un rol al infecţiilor respiratorii. S-a vorbit mult despre posibila implicare în precipitarea proceselor de formare de cheag în vas, şi din cauza infecţiilor, prin activarea acelor elemente ale sângelui – leucocitele – şi a altor elemente circulante care pot avea un efect nefavorabil şi care pot precipita evenimente coronariene acute, cum e infarctul, cum e angina instabilă. Deci realitatea este aceea că în sezonul rece, toamna târziu, iarna şi până către primăvară, vedem un număr mult mai mare de accidente coronariene decât în timpul verii.
Ce simte cardiacul?
Depinde de afecţiunea pe care o are. Poate să aibă durere anginoasă mai frecventă, poate să aibă o durere violentă, care e semnul că s-a produs un si