Criza a dărâmat până acum guvernele din şase ţări europene. Premierii votaţi de populaţie în această perioadă grea trebuie să redreseze economiile naţionale.
Până acum, şase guverne europene au picat din cauza crizei. Irlandezii, portughezii, spaniolii, grecii şi italienii au considerat că guvernanţii care trebuiau să-i apere de criză nu şi-au făcut treaba şi i-au înlocuit. Acestora li se adaugă premierul slovac Iveta Radicova, care a acceptat organizarea de alegeri anticipate în martie 2012.
Irlandezul Enda Kenny din partidul Fine Geal (de centru dreapta) a câştigat alegerile legislative pentru că a promis renegocierea programului de asistenţă financiară în care Dublinul a intrat în noiembrie 2010, însă până acum nu a avut nicio reuşită în acest sens. Acordul, care presupune un împrumut extern în valoare de 85 de miliarde de euro, a fost catalogat drept o „renunţare la suveranitate" şi „umilitor". Au fost demarate alegeri legislative anticipate, iar premierul Brian Cowen şi-a pierdut fotoliul de premier în favoarea lui Kenny.
Politica economică dusă de cel din urmă este una catalogată de analişti drept echilibrată - măsurile de austeritate sunt în continuare completate de măsuri de încurajare a mediului de afaceri. Irlanda a avut chiar de pierdut pentru că este prea „prietenoasă" cu oamenii de afaceri. Pentru că a refuzat să majoreze impozitul pe profit de numai 12,5% (unul dintre cele mai scăzute din UE), liderii de la Bruxelles nu vor să renegocieze programul de urgenţă.
Austeritatea, pe lista noilor premieri
Şi socialistul Pedro Passos Colho a ajuns la putere tot prin alegeri anticipate. Fostul premier José Sócrates a demisionat în martie 2011 din funcţia de prim-ministru, fiind alungat de măsurile dure de austeritate pe care le-a propus.
În timp ce era premier interimar, până la organizarea alegerilor anticipate, Sócrates a ce