În aproape 20 de ani, şeful Salvamont Neamţ a condus peste 900 de operaţiuni de salvare a turiştilor accidentaţi sau rătăciţi pe Ceahlău.
Raul Papalicef spune că a moştenit pasiunea pentru munte de la bunicul său. „Deşi m-am născut la Iaşi, am copilărit la Durău, unde bunicul avea casa. La poalele Ceahlăului nu aveai cum să nu legi o relaţie specială cu muntele“, îşi aminteşte şeful Salvamont Neamţ.
A învăţat să schieze pe pârtia de la Vatra Dornei, când avea doar patru ani, fiind îndrumat de tatăl său, campion universitar în proba de schi alpin. „În ’82-’83 a început amenajarea pârtiei de la Durău, iar staţiunea a început să se dezvolte cu turişti trimişi din ţările blocului estic“, mai spune Papalicef.
Salvare cu uşa cabanei pe post de targă
A urmat Facultatea de Medicină din Iaşi, iar practica din timpul studiilor a făcut-o la dispensarul din comuna Ceahlău. Aici l-a cunoscut pe medicul Paul Podea, membru în echipele de salvare montană, cel care l-a atras spre această activitate.
„Nu era legislaţie pe atunci, se acţiona din inerţie, cu materiale şi echipamente proprii, era voluntariat 120%“, a precizat salvamontistul. Nu existau comunicaţii, cazurile se anunţau târziu, iar intervenţia putea lăsa sechele asupra victimelor din cauza timpului lung de reacţie a echipelor. „Pentru a coborî un rănit cu fractură de coloană, am folosit uşa de la cabana Dochia pe post de targă. Achia (n. r. - sanie specială de salvare) era din fier şi cântărea goală 42 de kg. Modelul UT 2000 pe care-l folosim acum e din fibră de carbon şi aluminiu şi are doar şapte kg“, a adăugat Papalicef.
Punctul de referinţă al activităţii de salvare montană în Neamţ a fost anul 1993, atunci când s-a înfiinţat Asociaţia Salvamont. „Am primit sponsorizări de la firme care ne-au ajutat să ne dotăm şi am încheiat un protocol cu autoritatea judeţeană“, precizează salvamont