Cineva pe Twitter spunea că măsura declinului lui Federer nu va fi exprimată neapărat prin titluri mai puține sau prin victorii mai puține, ci prin faptul că vârful lui de formă va dura mai puțin. Și că aceasta este o realitate la care fanii lui trebuie să se ajusteze. Dacă da, meciul cu Djokovic ar putea fi un bun exemplu în acest sens: vreme de aproape o oră, Federer a dictat jocul, a plutit ca pe timpuri și a făcut puncte prin cele mai absurd de elegante execuții și combinații de lovituri posibile. Toate astea, fresh ca o margaretă, expresia admirativ-încruntată folosită cândva de Rafa; fără o picătură de transpirație, netulburat de zarva de dincolo de fileu.
Acolo, Djokovic fierbea în suc propriu, și el tot ca pe timpuri, iar comentatorii britanici se întrebau cum e posibil ca jocul stelar al sârbului din ziua precedentă să dispară ca prin minune 24 de ore mai târziu. Iată una dintre metehnele cronicarilor de pretutindeni: adesea insistăm pe realizările sau, dimpotrivă, pe ratările unui jucător, ignorând că ele ar putea avea un pic de-a face și cu oponentul lui. În cazul de față, sigură că Nole a intrat un pic cam stresat pe teren, dar a devenit și mai nesigur mai ales pentru că Federer l-a expus. Roger a făcut iarăși, la fel ca și cu Del Potro, ravagii cu slice-ul de rever, iar Djokovic nu este întotdeauna foarte confortabil când trebuie să se descurce cu acest tip de lovitură. Erorile au curs din racheta sârbului, dar asta pentru că a fost împins, bruscat aproape.
Un semn al disconfortului lui Nole a fost ușor de citit în loviturile lui de rever.
1. Citește continuarea articolului, cu mai multe detalii despre semifinale, plus video-uri cu fazele și declarațiile zilei, pe Treizecizero.ro.
2. Iar Aici: detalii despre componența și programul grupelor de la Turneul Campionilor.
Cineva pe Twitter spunea că măsura declinului lui Fe
