Calciul se asimilează mai bine din brânzeturi decât din lapte? Brânzeturile îngraşă? Brânza de bivoliţă conţine mai multe grăsimi decât cea de vacă? Răspunde la aceste întrebări prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Brânzeturile sunt una dintre cele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor şi adolescenţilor pentru întărirea sistemului osos. Brânzeturile sunt indicate inclusiv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporozei. Deoarece calciul se asimilează mai bine din brânzeturi decât din lapte. În 100 g brânză proaspătă de vacă se găsesc 90 mg calciu, în aceeaşi cantitate de brânză de capră – 100 mg, în telemea – 300 mg, în şvaiţer – 1.150 mg. Persoanele care au intoleranţă la lactoză pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai conţin lactoză.

Grăsimi şi calorii

Brânzeturile sunt foarte bogate în grăsimi şi calorii, de aceea nutriţioniştii recomandă un consum raţional. Din punctul de vedere al conţinutului în grăsimi avem brânzeturi grase (care conţin peste 40% grăsimi), brânzeturi semigrase (20%-40% grăsimi) şi brânzeturi slabe (sub 20% grăsimi). Conţinutul de grăsimi depinde de laptele din care este obţinută brânza. Cel mai gras este laptele de bivoliţă, urmează cel de oaie, de capră, de vacă. 100 g brânză Camembert conţine 300 de calorii şi 24 g grăsimi, aceeaşi cantitate de şvaiţer – 400 de calorii şi 31 g grăsimi, telemeaua – 250 de calorii şi 20 g grăsimi. Brânza proaspătă de vacă are mai puţine grăsimi şi, în consecinţă, un aport caloric mai scăzut: 7 g grăsimi şi 110 calorii/100 g.

Proteine

Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi spune că putem să mâncăm atât brânzeturi proaspete, cu un conţinut mediu de grăsimi, cât şi brânzeturi procesate, de tipul şvaiţerului, caşcavalului, dar cu moderaţie. “Nu avem probleme cu silueta dacă alegem brânza pr