La nici 35 de ani, si cu numai sapte inainte de a disparea, Modest Petrovici compunea suita simfonica „Tablouri dintr-o expozitie". Si tot in acelasi an, 1874, termina, dupa 15 ani de zbucium, corectii, revizuiri si readaptari, faimoasa opera „Boris Godunov". Dar, nu va fie teama, aceasta nu este o cronica muzicala! De aceea, revenim la „Tablouri...". Adaugand ca acele 10 piese sunt inspirate dintr-o expozitie a pictorului Viktor Hartmann (prieten bun cu autorul). si ca, pentru noi, conexiunea cu Musorgski s-a facut vizitand o expozitie la fel de interesanta ca si lucrarea lui Modest Petrovici, unde sonoritatile moderne se imbina magistral cu „tusele" clasice.
Elegantul spatiu bucurestean Artmark*, care este atat galerie, cat si casa de licitatie, a expus timp de aproape o saptamana lucrarile ce fac obiectul Licitatiei de primavara. E un pariu. Sau o conventie a circulatiei valorii in comunitate. Ori concizia pretaluirii in fata operei. De aceea, in ultima instanta, trebuie sa ne resemnam cu gandul ca chiar si ea, arta, are un pret. Dincolo de catharsis, dincolo de emotie, dincolo de bucuria ochiului.
Expozitia aduna la un loc lucrari romanesti din toate timpurile plasticii noastre (clasice, moderne si contemporane), dar, ceea ce ramane cu adevarat fabulos din toata aceasta peregrinare prin vremuri si stiluri este senzatia de muzeu. Un muzeu care se vinde. Si in care, asa cum se intampla intr-o adunare de naluci, fiecare tablou este o poveste. Un simt. O parere. O aventura. Un avans dat reactiei imediate. O vivisectie a starii de gratie.
Senzatiile sunt, fatalmente, diversificate (aproape ca ti-e si rusine sa recurgi la subterfugii taxonomice!). Te simti ca intr-o galerie moderna (fara indoiala ca fiecare dintre noi poarta in suflet, uneori chiar si fara sa stie, un sigiliu pe care scrie „MoMA"!), atunci cand admiri fie un „Peisaj la B
