Instituţiile în care se fac cel mai greu restructurări sunt cele de la vârful administraţiei centrale. Funcţionarii parlamentari şi guvernamentali sunt însă mai afectaţi de schimbările politice decât de măsurile de eficientizare a activităţii Senatului, Camerei Deputaţilor sau ministerelor.

Un domeniu intangibil este însă cel al serviciilor speciale, în cazul cărora nici măcar nu se cunoaşte oficial numărul de angajaţi.

De la bugetul de stat sunt plătiţi cei 137 de senatori şi 334 de deputaţi. În luna decembrie 2008, drepturile salariale ale unui senator sau deputat erau de 6.994 lei, la care se adaugă sporuri de conducere pentru cei care au funcţii în Biroul Permanent al fiecărei Camere, în comisiile permanente sau în grupurile parlamentare. Pe lângă salarizarea parlamentarilor, bugetul de stat asigură şi veniturile aparatului tehnic. În schema Senatului erau incluse, potrivit Legii bugetului de stat, 733 de posturi de funcţionari.

Secretarul general al Senatului, Ion Moraru, spune însă că schema va fi reorganizată, fiind deja tăiate câteva posturi. "Rezultatul acestor măsuri (de reorganizare - n.r.) constă în desfiinţarea a două posturi de şef departament, trei posturi de şef serviciu şi şapte posturi de şef birou", se arată într-o statistică a Senatului.

ANGAJAŢI DE LUX

La Camera Deputaţilor, schema organizatorică are 1.607 posturi, dar nu toate sunt ocupate. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Gheorghe Barbu, a declarat că doar 1.477 de posturi sunt ocupate şi că deocamdată nu se pune problema unei restructurări a aparatului funcţionăresc. Salariile celor care deţin funcţii de conducere în structurile parlamentare sunt destul de consistente, multe dintre ele depăşind nivelul indemnizaţiilor unui senator sau deputat. Potrivit declaraţiilor de avere completate de funcţionarii publici parlamentari, peste