Lumea ştiinţifică şi publicul american trec în această perioadă printr-un adevărat "şoc cultural": pentru prima dată au ocazia să descopere, pe viu, o pagină aproape necunoscută a istoriei mondiale - culturile neolitice din ţara noastă şi din Peninsula Balcanică. Acest "emisar" al preistoriei, ajuns în premieră pe meleagurile "Lumii Noi", a luat chipul expoziţiei "Lumea pierdută a Vechii Europe: Valea Dunării între anii 5000 şi 3500 înainte de Hristos", deschisă luna trecută la Institutul de studii ale lumii vechi, la Universitatea New York. Una dintre marile surprize pe care această expoziţie le oferă americanilor este contactul cu una dintre cele mai rafinate culturi preistorice europene şi poate chiar din lumea întreagă: Cultura Cucuteni, deja celebră datorită superbei sale ceramici pictate.

MAI VECHI DECĂT EGIPTUL ANTIC

Într-un atricol publicat la 1 decembrie 2009, chiar de ziua noastră naţională, cotidianul american The New York Times vorbeşte, pe larg, despre această pagină aproape necunoscută a preistoriei europene şi, de ce nu, chiar mondiale. "Înaintea gloriei care le-a revenit Greciei şi Romei, chiar şi înaintea primelor oraşe din Mesopotamia sau templelor de pe malul Nilului, pe Valea Dunării inferioare şi la poalele dealurilor balcanice locuia un popor avansat pentru vremea sa în domeniile artei, tehnologiei şi comerţului la distanţă.

Timp de 1.500 de ani, începând dinainte de anul 5000 î.H., ei se ocupau de agricultură şi construiau adevărate "oraşe", câteva cu nu mai puţin de 2.000 de edificii. Stăpâneau prelucrarea cuprului, noua tehnologie a epocii. Mormintele lor cuprindeau o mare diversitate de podoabe de păr şi coliere descoperite într-un cimitir, care conţine cel mai timpuriu ansamblu de obiecte din din aur găsite pe tot cuprinsul lumii".

În vitrinele acestei expoziţii unice sunt adăpostite peste 250