Echitatia de competitie este reprezentata, la Cluj, de trei crescatori: doi cu ferme mai mici, de pana la 10 cai, si herghelia de la Jucu, unde sunt aproape 60 de exemplare. Cele 16 herghelii de stat aflate, de anul trecut, in patrimoniul Regiei Nationale a Padurilor "Romsilva" vor fi incluse in programe turistice. In evidentele Regiei se afla circa 3.800 de cai, dintre care 2.080 fac parte din patrimoniul genetic national. Singura scoala profesionista de echitatie se afla la capatul cartierului Gheorgheni unde se pregatesc caii pentru competitiile de sarituri peste obstacole.
Prin anii '50, echitatia romaneasca a primit o lovitura de pe urma careia incearca si astazi sa-si revina. A fost deceniul in care "teoria" suprematiei tractorului asupra calului, elaborata de ministrul de atunci al Agriculturii, Bucur Schiopu, a trimis sub cutitele abatoarelor zeci de mii de cabaline de valoare. Un macel gratuit, ale carui proportii au fost constientizate abia in clipa in care asa-zisii specialisti ai regimului comunist au avut "revelatia" ca terenurile accidentate nu puteau fi lucrate mecanizat. Cu hei-rup-ul caracteristic acelor vremuri s-a incercat reinfiintarea catorva herghelii, dar raul era deja facut. Gratie catorva cluburi - CSM Sibiu, Steaua, Dinamo sau Asociatia Sportiva a Armatei (ASA) Cluj - echitatia sportiva a reusit sa supravietuiasca. A facut-o, insa, intr-un mare con de umbra. Paradoxal, revolutia din 1989 a mai dat o lovitura hipismului autohton: clubul din Cluj a fost desfiintat, cel din Sibiu - scos la licitatie, iar celorlalte li s-au alocat tot mai putine fonduri. In momentul de fata, cativa crescatori particulari incearca sa readuca lucrurile pe fagasul normal, pregatind, pe bani grei, cai pentru marile competitii. Iar in judetul Cluj, echitatia sportiva este "apanajul" a numai trei crescatori particulari.