Şi până acum, un stat UE a putut să reintroducă, în cazuri excepţionale, controalele la graniţele sale. Reforma Schengen divizează însă ţările membre, care vor ca deciziile finale să le aparţină lor, nu Comisiei Europene, scrie Deutesche Welle într-un comentariu pe această temă.
Şi până acum, un stat UE a putut să reintroducă, în cazuri excepţionale, controalele la graniţele sale. Reforma Schengen divizează însă ţările membre, care vor ca deciziile finale să le aparţină lor, nu Comisiei Europene, scrie Deutesche Welle într-un comentariu pe această temă.
Cel mai recent exemplu este chiar Polonia, una din ţările organizatoare ale competiţiei fotbalistice Euro 2012, care va recurge la această măsură în vederea "filtrării" huliganilor veniţi din străinătate. Alte asemenea "cazuri excepţionale" pot fi catastrofele naturale sau atacurile teroriste.
Spaţiul Schengen, din care fac parte aproape toate statele UE, ba chiar şi unele din afara ei, elimină controalele de rutină de la graniţă cu excepţia situaţiilor în care este "periclitată ordinea publică". Fiecare stat are dreptul să decidă, în mod individual, când se poate vorbi despre astfel de pericole.
La întâlnirea din 7 iunie a miniştrilor de interne din UE din Luxemburg, s-a decis includerea încă unei situaţii în privinţa reintroducerii controalelor de la graniţe: afluxul de refugiaţi. Cu precădere Italia întâmpină probleme mari în gestionarea fenomenului, mica insulă italiană Lampedusa fiind luată constant cu asalt de refugiaţi din Africa de Nord.
Şi la capitolul Schengen, Grecia joacă rolul de oaie neagră, nereuşind până în prezent să asigure securitatea graniţei sale cu Turcia. Cum statul elen face parte din spaţiul Schengen, refugiaţii care ajung în Grecia pot foarte uşor să plece şi către alte state din UE. "Situaţia de la graniţa greco-turcă indi