La inceputul lui septembrie, Alianta D.A. este intr-o pozitie mai proasta decat acum doua luni. In iulie a preluat conducerea la intentia de vot, in mai multe sondaje. O luna mai tarziu a pierdut acest avantaj dupa numai cateva saptamani de suprematie. Efectul psihologic al victoriei limitate de la alegerile locale s-a resorbit repede, fara sa reuseasca fructificarea acelui rezultat bun. PSD a preluat initiativa, beneficiind de teama cronica instalata la varf produsa de posibilitatea ca ar putea pierde si in noiembrie/decembrie. Asta a dus la o mobilizare mai buna la PSD, la o prezenta activa in spatiul public. In paralel s-a produs disparitia Aliantei D.A., prea multumita de performanta sa. Am putea crede ca este o strategie abil construita intr-un registru low profile. Verificand lucrurile, constati ca este vorba, de fapt, de lipsa oricarei strategii. In Opozitie, lucrurile se misca foarte incet. Dificultatilor reale - ale confruntarii unui PSD supradimensionat - li se adauga altele, de ordin intern, care incep sa se observe. Sondajele nu au facut decat sa inregistreze efectul acestora. PSD a reusit sa opreasca declinul printr-o agitatie propagandistica de proportii. In plus, a luat masuri populiste menite sa fidelizeze segmentele de electorat propriu care tindeau sa isi schimbe preferintele sau sa absenteze de la urne. Alianta D.A. a intarziat sa critice asemenea masuri, din cauza obisnuitei temeri ca acest electorat (tarani, saracime, pensionari), in loc sa fie castigat, va fi instrainat. Calcul prost, pentru ca in absenta unei reactii valide, chibzuite, PSD va fi beneficiarul acestei coruperi. In schimb, Alianta D.A. s-a lasat antrenata intr-o polemica fara sorti de izbanda si aducatoare de imagine negativa. Schimbul de scrisori din august a fost o capcana intinsa de strategii PSD, pe care Alianta D.A. nu a stiut sa o evite. Este aici una din cauzele declin