Profesorii de limba română din şcolile maghiare spun că au sunt nevoiţi să traducă cuvintele, pentru că mulţi elevi nu au vocabularul format. Cadrele didactice susţin că pentru predarea limbii române în şcolile maghiare este nevoie de o programă diferită de cea folosită în şcolile cu predare în limba română.

Potrivit noii Legi a Educaţiei aflate în dezbatere, în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, Istoria şi Geografia Romaniei ar urma să fie predate în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română, care se va învăţa după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special. Profesorii de limba română din şcolile maghiare spun că este necesar ca elevii maghiari să înveţe după o programă diferenţiată şi să aibă subiecte diferite la bacalaureat şi examenul naţional. „Este nevoie de o programă diferenţiată în aceste şcoli, pentru că, nu putem face de exemplu comentarii literare sofisticate, aşa cum prevede actuala programă, dacă sunt probleme cu înţelegerea cuvintelor, cu articulările şi altele. Eu nu vorbesc deloc limba maghiară, astfel că elevii trebuie să cunoască limba română pentru a ne putea înţelege“, spune Mariana Săsână, profesor de română în cadrul Colegiului Naţional „Kolcsey Ferencz“.

12 şcoli şi 4 licee cu predare în limba maternă

Unii profesorii se văd însă nevoiţi să traducă cuvintele pe care elevii maghiari nu le cunosc. „Folosesc sinonime pentru a-i face pe elevi să înţeleagă despre ce vorbesc. De exemplu, după ce le spun sinonimele basma sau năframă pentru cuvântul batic, iar ei tot nu înţeleg folosesc şi gesturi prin care să le dau indicii despre cuvânt, iar în cele din urmă le spun cuvântul în limba maghiară pentru a putea continua ora“, spune Anda Bozga, profesor de limba română la Colegiul National „Kolcsey Ferencz“.

Ea spune că dificultăţile de predare a lim