Marele scriitor Ioan Slavici, născut la data de 18 ianuarie 1848, în localitatea arădeană Şiria a dus o viaţă modestă. El a fost al doilea copil din cei cinci.
Tatăl său, Savu Slavici a fost cojocar. Mama sa era Elene Slavici. Între anii 1860-1865, Ioa Slavici a urmat liceul din Arad, unde primea săptămânal mâncare de acasă.
Între anii 1865-1867 a învăţat la liceul din Timişoara, unde pentru a avea bani a dat ore de meditaţii. În octombrie 1868 se înscrie la Facultatea de Drept şi Ştiinţe a Universităţii din Budapesta, unde trece cursurile de literatură romană. În anul 1869 Slavici s-a îmbolnăvit şi s-a întoars la Şiria, neavând bani.
El se înscrie la liceul maghiar din Arad în anul şcolar 1867 - 1868. Pentru a se susţine financiar, îl meditează pe băiatul grofiţei Konigsegg, care a rămas repetent în clasa a IV-a. Astfel ia contact cu viaţa aristocraţiei transilvănene: „Am trăit timp de un an în mijlocul unor oameni care toate serile se-ntrebau cum au să-şi petreacă ziua de mâine. Ieşeam când călare, când în trăsură la plimbare, făceam din când în când excursiuni mai lungi, jucam cărţi ori la biliard, ieşeam - după sezon - la vânătoare, luam parte la mese mari şi la serate dansante.”
În aprilie 1869 se înscrie la Facultatea de Drept din Viena. Pentru a se asigura material, el lucrează ca secretar la un notar din Cumlăuş. În septembrie 1869 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, care îi rămâne prieten şi sfătuitor pe toată viaţa. Ambii sunt proclamaţi membri definitivi a societăţii literare „Romania”. În mai 1870 susţine examenul de stat şi ia lecţii de la unii profesori cu nume european renumit (Suddwiy Arnds, Rudolpl Ihering, etc. Debutează în martie 1871 cu comedia “Fata de birău”, publicată în Convorbiri Literare.
La 1 iunie 1872, în “Convorbiri literare” apare prima lui poveste “Zîna Zorilor” cu culegeri din folclor. În iulie 1872 Slavici pă
