Scăderea veniturilor şi creşterea excesivă a cheltuililor bugetare au provocat creşterea datoriilor externe. Rata şomajului a atins în perioada septembrie-noiembrie o valoare-record de 10,5%, ceea ce sporeşte cheltuielile bugetare.

Ungaria este unul dintre cei mai îndatoraţi membri din Europa de est, fiind obligată să se împrumute cu 29 de miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Ministrul ungar de Finanţe, Peter Oszko, consideră că unul dintre factorii care restrânge posibilităţile de dezvoltare este rata scăzută a ocupării forţei de muncă.

Economia Ungariei s-a con­­­­­tractat, conform stimări­­­lor oficiale, cu 6,7% în 2009, cea mai mare scădere din 1991. Prognoza Guvernului de la Budapesta prevede contracţia PIB şi în acest an, pentru ca în 2011 să se înregistreze o uşoară revenire.

Rata de ocupare a forţei de muncă este 56,7%, conform datelor publicate de Biroul de Statistică Eurostat, faţă de media statelor membre UE de 65,9%, sau 63,9% pentru cele 10 state ce au aderat la UE după 2004.

Creştere susţinută de credite

În perioada economiei centralizate, şomajul era practic inexistent în statele fost-comuniste. Odată cu tranziţia la economia de piaţă, foarte multe persoane, în special muncitori necalificaţi, şi-au pierdut locurile de muncă. Alţii au beneficiat de noi prevederi legislative pentru a se pensiona anticipat. Ca urmare, veniturile din taxe şi impozite au scăzut în timp ce cheltuielile pentru asigurări sociale au crescut, guvernul fiind obligat să finanţeze bugetul prin împrumuturi.

Creditele au devenit „drogul", care a alimentat economia, a declarat premierul Gordon Bajnai. Expansiunea economică mai redusă decât în alte state central şi est europene şi majorarea datoriilor au făcut ca Ungaria să fie mai vulnerabilă în faţa crizei globale, mai ales când investitorii şi-au retras plasamentele de pe pi