Mentalitatea mostenita din perioada dictaturii comuniste in tarile fostului “lagar socialist” inca nu este compatibila cu conceptiile occidentale de democratie liberala si societate deschisa. Cu putine exceptii, elitele politice emanate in postcomunism functioneaza la un nivel submediocru.

Ideologic, guvernantii de coloratura “socialista” din Europa Rasariteana s-au impotmolit in etatism, idei colectiviste si demagogie populista. Adversarii politici de coloratura liberala sunt tratati de socialisti ca “dusmani” si sunt demonizati pe motiv ca vor sa inlocuiasca “ordinea”, “disciplina” si “protectia sociala” cu anarhia, capitalismul “salbatic” si descumpanirea sociala. Profund indoctrinat din trecut, electoratul continua sa accepte retorica egalitarista a socialistilor-fosti-comunisti si voteaza consistent pentru mentinerea lor la putere. Fara o opozitie de dreapta puternica, guvernantii postcomunisti au tendinta de a deveni intoleranti la critica, incearca sa controleze justitia si mass-media si favorizeaza coruptia, clientelismul, lipsa de transparenta si aroganta.

Desi accepta formal importanta privatizarii economiei, conducatorii politici din multe tari postcomuniste in sufletul lor dispretuiesc sectorul privat si initiativa particulara. Ei incearca zadarnic sa efectueze redresarea economica prin masuri etatiste perimate si prin “stoarcerea” investitorilor din sectorul privat. In loc sa favorizeze dezvoltarea intreprinderilor particulare, ei promoveaza in continuare o politica de dirijare centralizata a economiei, in care statul mentine un rol dominant.

Unii analisti afirma, incorect, ca o democratie reala nu poate exista decat dupa ce s-a ajuns la bunastare generala.

India, o tara subdezvoltata cu traditie democrata, dupa multi ani de stagnare si regres sub dominatia opresiva a unui partid socialist (Partidul Congres), a functionat sa