In opuscul, Aurel Bruma chiar reuseste o performanta: aceea de a aduna la un loc, fara sa se certe intre ele, poezii, proze (scurte), scenarii, interviuri, confesiuni, "hrisoave de istorie", "lecturi dincolo de litere" dintr-o actualitate perpetua. "Un om de Bruma, o bruma de om" zice, despre Aurel Bruma, unul dintre personajele recentei sale carti, Atins de aripa de inger, aparuta la editura, necunoscuta mie, Performantica. In opuscul, Aurel Bruma chiar reuseste o performanta: aceea de a aduna la un loc, fara sa se certe intre ele, poezii, proze (scurte), scenarii, interviuri, confesiuni, "hrisoave de istorie", "lecturi dincolo de litere" dintr-o actualitate perpetua. "Scriitor-jurnalist ori jurnalist-scriitor", Abe 62 (asa semneaza un cuvintel dinaintea cartii) e, cum el insusi se diagnosticheaza, "un bolnav cronic al comunicarii". "Doctorand in arta nodurilor" (in git, in papura, marinaresti), el a stiut sa lege si sa modereze minotaurii ce-i agreseaza faptura-i creatoare (54 kilograme, aproape mai slab ca mine!) intr-o antologie frugala, ce iti deschide apetitul. Cu veacuri in urma formam, impreuna cu el si cu Aura Musat, un grup statuar, care citea/ recita, la Casa Studentilor, o data pe luna, ziua-n amiaza mare, Nocturne - cum avea sa se si cheme un viitor op liric de-al meu. Abe avea pe-atunci cu 40 de ani mai putin, scria rune si ne surclasa cu vocea si interpretarea lui, atinse de aripa (de inger) a actoriei. Daduse admiterea la Teatru, prestatia lui il impresionase, cica, pe maestrul Ion Fintesteanu, care, in final, a venit la el si "l-a tocait pe obrazuri": "Bravos, tinere, ai stofa de actor!". "Care bravos, maestre, - a replicat catindatul - ca m-ati cazut". "Asta crezi tu, a zis maestrul. Te-am aminat, c-ai prins loc la coada si mai sint si altii la rind. Rabdare sa ai". Dar timpul si Abe n-au mai avut rabdare, asa ca "Aiurel", cum il alintau amicii, a d