Rezistenţa la antibiotice a unor bacterii a scăzut în majoritatea ţărilor europene, însă în România, problema capătă proporţii tot mai mari, potrivit unor noi statistici.

În majoritatea ţărilor europene, stafilococul auriu, bacteria care a creat în ultimii ani mari probleme sistemelor de sănătate din întreaga lume, a devenit mai puţin rezistent la meticilină - principalul antibiotic folosit împotriva ei. România face însă excepţie de la această tendinţă, semnalează o statistică a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Disease Control - ECDC), prezentată cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, din 18 noiembrie.

Ţara noastră este singura de pe continentul european în care s-a extins rezistenţa la meticilină a stafilococului auriu (o prescurtare frecvent folosită este MRSA - Meticilin-resistant Staphylococcus aureus) în 2011, comparativ cu anul anterior. Doar Portugalia mai are un număr de cazuri rezistente la meticilină mai mare de 50%, aşa cum se înregistrează în România. Stafilococul auriu provoacă foarte multe boli, de la infecţii ale pielii (foliculită, inflamaţii infecţioase la nivelul degetelor), pneumonie, până la toxiinfecţii alimentare şi infecţii ale sângelui şi ale inimii (endocardită).

Stafilococul rezistent la meticilină nu poate fi tratat cu niciun antibiotic din clasa penicilinelor, din care face parte şi meticilina. Un alt microb care a devenit tot mai greu de combătut cu antibiotice în ultimii ani în lume este Klebsiella pneumoniae. El provoacă infecţii urinare şi pneumonie. Potrivit datelor furnizate de ECDC, ţara noastră are probleme şi în privinţa acestuia.

România este printre puţinele ţări europene în care, din 2010 până în 2011, s-a accentuat rezistenţa deja existentă a acestei bacterii la trei clase de antibiotice: fluorochinolone, cefalosporine şi aminoglicozide.