Integrarea in literatura romana fiind realizata deci, scriitorul basarabean (ca si cel din Romania, de altfel) are ochiul atintit catre alte provocari, si mai ambitioase: integrarea in literatura europeana. In Discobolul (nr.130-131-132/ 2008), revista de cultura din judetul Alba, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, este publicata, partial, o ancheta literara cu titlul "Exilul interior sau Nevoia de adevar", la care au fost invitati sa participe un numar de circa 120 de scriitori din Romania, Basarabia si Bucovina de Nord. Din cei invitati, deocamdata numai vreo 34 au raspuns, in afara de citiva basarabeni, majoritatea fiind din Romania; probabil ca, pe masura ce vor sosi si celelalte raspunsuri, revista o sa le aloce alte numere. Initiata din dorinta de a continua un proiect mai amplu, care include si tema "Scriitori romani in exil", discutata cu doi ani in urma, ancheta de fata urmareste, declarat, sa focalizeze atentia cititorilor asupra conditiei scriitorului roman exilat sau autoexilat la el acasa, pe vremea comunismului. Mai bine zis, Discobolul face un exercitiu de recuperare a memoriei, mai ales pentru generatiile tinere de cititori, pentru care vremurile abia trecute sint de mult... istorie si care "nu o data spun: «E problema voastra, pe noi nu ne intereseaza»". Sa amintesc numele citorva dintre scriitorii care raspund in acest numar la setul de intrebari formulate de redactorii publicatiei din judetul Alba: Alexandru Vlad, Gheorghe Grigurcu, Vitalie Ciobanu, Irina Petras, Serafim Saka, Nicolae Prelipceanu, Maria Sleahtitchi, Leo Butnaru, Gheorghe Schwarz, Doina Jela, Mircea Stancel, Constantin Cublesan, Marcel Mureseanu, Kocsis Francisko, Ion Zubascu, Dan Bogdan Hanu, Radu Mares s.a. Paginile rezultate, consistente, creioneaza portretul unei epoci in care cenzura - directa sau mascata - si directivele de partid aveau un cuvint greu de sp