Stere Gulea, regizorul celebrului film „Moromeţii“, este în prezent pe punctul de a face un film după romanul „Sunt o babă comunistă!“ de Dan Lungu, cea mai tradusă carte din limba română în străinătate în 2009
- Când spui Stere Gulea spui „Moromeţii“, unul dintre cele mai remarcabile filme româneşti. Acest film a fost un fel de povară pentru dumneavoastră?
- Într-un fel este, pentru că, vrând - nevrând, te raportezi şi tu, cel care l-ai realizat, şi ceilalţi, la el, ca la o realizare pe care tânjeşti s-o atingi şi cu ceea ce realizezi după. Este o relaţie, în sine, delicată, a autorului cu propria-i operă: o iubeşti pentru că e o dovadă a unei reuşite care-ţi aparţine, dar o şi pizmuieşti uneori pentru că nu reuşeşti s-o reeditezi ulterior.
- Ce valoare a căpătat, în timp, acest film („Moromeţii“)? Că, de exemplu, de „Reconstituirea“ se vorbeşte tot mai rar...
- E greu pentru un autor să-şi evalueze opera. Ar fi o dovadă de lipsă de modestie şi de ipostaziere caraghioasă. Uitându-mă, însă, la postările de pe internet şi la notele acordate, mă refer la cele la zi, sunt uimit să constat interesul constant, uneori amplificat, faţă de film, la peste 20 de ani de la apariţia lui. Nu ştiu dacă 20 de ani e mult sau puţin... Un alt lucru neaşteptat pentru mine este clasarea constantă a „Moromeţilor“ în toate topurile între primele filme româneşti - cu excepţia unui top realizat de secţia de critică de film a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) - și, mai ales, clasarea lui între primele 60 de filme din lume, la categoria „dramă“. Este singurul film românesc aflat în acest top, realizat în octombrie 2011. El mai figurează şi într-un alt top al primelor 100 de filme la categoria „dramă“. Şi tot singurul film românesc!
- Din 1988 încoace, tot tânjiţi să continuaţi „Moromeţii“. De ce n-aţi reuşit? Dacă ar fi să-l faceţi până la urmă (
