O actriţă cu temperament, o vibraţie unică, o căutare perpetuă a unui ton, o artistă autentică. Tamara Creţulescu cântă excelent la chitară, se revoltă, se întristează, se bucură, este ironică, sensibilă, exuberantă. Liberă în adevăratul sens al cuvântului, actriţa îşi sărbătoreşte ziua de naştere. La mulţi ani!
"Dacă îmi ajunge timpul pentru ce am de făcut? Nu prea-mi ajunge. Nu mă plâng, este foarte bine că am de lucru. E bine ca în astfel de momente grele să ai ce face şi, slavă Domnului, am. Mulţumesc lui Dumnezeu că suntem sănătoşi, că avem de lucru, că avem o familie bună şi frumoasă. Astăzi nu am spectacol. De obicei sărbătoream cu colegii mei după spectacol, aduceam şampanie şi fursecuri. Nu pierdem nici o zi de naştere, fiecare pe rând. Nu uităm unii de alţii. Mai ales în ultima vreme, de când joc în «Tectonica sentimentelor» la Teatrul Naţional, un spectacol nou, care merge bine la public.
EXPERIENŢE
Ce experienţe mi-au rămas aproape de suflet? Au fost două care m-au marcat. Am jucat la clubul Prometheus un spectacol, am vrut să văd cum este să joc singură, într-un bar, unde oamenii beau şi mănâncă. A fost o experienţă foarte fructuoasă şi, din fericire, a ieşit foarte bine. Se numea «Recviem pentru un vis» după Nina Berberova. A doua experienţă, care durează şi astăzi, este «Shirley Valentine», la Teatrul Naţional, unde o oră şi jumătate stau singură cu publicul. De cinci ani îi vad pe spectatori cum pleacă de fiecare dată încântaţi.
MODELE
Modele? Am avut multe, dar cel mai important este Olga Tudorache, cu care joc la Teatrul Metropolis în «Peşte cu mazăre» de Ana-Maria Bamberger. Olga Tudorache este un miracol, o forţă artistică inegalabilă pe care o admir cu toată fiinţa, o bucurie. Să joci lângă Olga Tudorache este un mare cadou. Acest spectacol pe care îl jucăm de cinci ani reprezintă o experienţă de nepreţuit.
De aseme