Singurul atelier de producţie al trăsurilor de paradă şi de vânătoare din oraş riscă să rămână fără meşteri.Cei şase angajaţi ai atelierului deţinut de către Direcţia Silvică au toţi peste 50 de ani şi nu au cui lăsa moştenire o îndeletnicire care a adus prestigiu oraşului
De şase ani, Direcţia Silvică Bistriţa produse trăsuri de paradă, şarete, sănii şi trăsuri de vânătoare, într-un atelier din oraş. Trăsurile în diverse culori şi modele, cu sisteme de frânare similare celor de pe bătrânele Dacii, au devenit apariţii comune la nunţi dar şi la diverse evenimente din ţară sau din judeţ. Anual, cei şase angajaţi ai atelierului produc, în medie, cam 40 de trăsuri, pentru care lucrează de dimineaţa până seara. La origini, o ambiţie personală de a dovedi că se pot face şi la Bistriţa trăsuri ca în Ungaria, confecţionarea trăsurilor ar putea deveni, în scurt timp, doar o amintire a unei îndeltniciri rare în România.
Născute în spiritul competiţiei
Ideea înfiinţării unui atelier în care să existe trăsuri pentru competiţiile sportive a apărut atunci când Herghelia din Beclean a trebuit să intre în circuitul concursurilor hipice din ţară. „Când am preluat Herghelia Beclean, aveam în planul de management sarcina să o fac de interes pentru competiţiile sportive. Cum la astfel de evenimente e nevoie de atelaje ale căror preţuri variază între 5.000 şi 30.000 de euro, a trebuit să găsim soluţii să facem rost de ele altfel. A fost o provocare să le producem chiar noi. Ne-am documentat bine în Ungaria, şi am reuşit să facem o echipă cu care să le putem construi chiar noi. Am început cu un model, apoi am făcut mai multe", povesteşte Gheorghe Ivan, şeful Direcţiei Silvice Bistriţa, cel care a iniţiat acest proiect.
Două săptămâni pentru o trăsură
În 2004 s-a înfiinţat un atelier în care au fost angajaţi doi tâmplari, doi muncitori la atelierul de forjă, un
