În căminele din România, tinerii învaţă în odăile care ţin loc de dormitor şi bucătărie. Condiţiile sunt jalnice: cinci persoane înghesuite într-o încăpere, mobilier vechi, săli de lectură insuficiente şi mizerie cât cuprinde. În străinătate, studenţii trăiesc în lux.
La complexul studenţesc de la Agronomie, al Universităţii din Craiova, nici câinii nu mai latră. E ger. Rex, patrupedul care şi-a făcut culcuş exact la intrarea în căminul 2, stă ghemuit într-un colţ. Zăpada aproape că l-a acoperit. "Cuţu, Rex, vino la tata să-ţi dea un cotoi! Na, cuţu, na! Hai la tata", îl strigă portarul. Nici o mişcare. Rex e neclintit, ca o stană de piatră. Nea Gheorghe portarul se apropie şi-l loveşte cu piciorul. Rex zace ca mort. Nea Ghiţă, cum îl strigă studenţii pe agentul de pază, îl ia pe braţe şi-l duce în cabina din cămin, să-l încălzească. Ceasul tocmai a bătut ora 8.00. Pe hol se perindă câţiva studenţi, cu ochii umflaţi, ca după somn. N-au dat pijamalele jos. Nici astăzi nu au cursuri. E sesiune.
Unii studenţi au părăsit căminul, în această perioadă.
Violeta îşi periază dinţii exact în mijlocul coridorului. "La baie pute iar chiuveta cred că e stricată. Curge apă de la furtun direct pe podea. E groaznic", se aude vorbind fata. Irina, cu părul vâlvoi, ţine în mâini o cratiţă. E pentru omletă. La micul dejun consumă întotdeauna bucate ieftine şi consistente. S-a obşinuit cu regimul. "Dacă n-am avea ouă, ar fi vai şi-amar de viaţa noastră!", recunoaşte tânăra. Femeia de serviciu, cu mopul în mâini, îi ia la zor. "M-am săturat să şterg după voi toate mizeriile! Acasă tot la fel de «ordonaţi» sunteţi? Nici la cocină nu vezi aşa ceva. Te cruceşti. Doamne, maica Domnului...", se tânguieşte femeia. Nimeni nu o ia în seamă. "Las-o să trăncănească, Săndele! Să-şi facă treaba, de-aia e plătită!", îl îndeamnă Mirela pe Sandu, care tocmai a deschi
