Artistul sculptează în lemn de mai bine de jumătate de secol, iar în ultimii 20 de ani a ridicat peste 2.500 de astfel de monumente Profil

Născut: 20 ianuarie 1946, Târgu Lăpuş, Maramureş.

Studii: Absolvent al Şcolii de Artă din Baia Mare.

Experienţă: Sculptează în lemn de la vârsta de 9 ani.

Alexandru Cuza Perţa a crescut la ţară, în satul Rogoz din Ţinutul Maramureşului, şi a învăţat dulgheria de la tatăl său. „El îmi spunea: dragul tatii, să nu dai banii pe ceea ce îţi poţi face singur”, îşi aminteşte meşterul. Cuza Perţa (primul nume provine de la soţia lui, Aurica, strănepoată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza) povesteşte că a obţinut primii bani pe un obiect lucrat de el la vârsta de nouă ani.

„Am cioplit o nuia, pe care mi-am încrustrat iniţialele mele, P şi A, şi iniţiala satului Rogoz: PAR. Mânam oile pe un drum de ţară când, în spatele meu, dintr-o maşină Volga, un domn mi-a făcut semn să merg la el. Mi-a aruncat 25 de lei pentru bâta pe care o cioplisem, a luat-o şi a pornit mai departe”, spune meşterul. De atunci, peste mai bine de jumătate de secol, sculpturile lui au ajuns în întrega lume. Cel mai mult, spune artistul, i-au plăcut troiţele.

A făcut 2.500 de troiţe

„Pe prima am aşezat-o în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara, imedat după Revoluţie. Am fost sfătuit de nişte preoţi apropiaţi mie să continui să fac troiţe şi, de atunci, nu m-am mai oprit. Am numărat în jur de 2.500 de troiţe lucrate de mine, în ultimii 20 de ani. Cele mai multe au fost aşezate în Bucureşti. Altele au ajuns la Galaţi sau la Alba Iulia, iar unele peste graniţele ţării: în Ungaria, Ucraina, Iugoslavia şi în Basarabia. Le-am ridicat din spirit de patriotism”, mărturiseşte artistul.

Este ataşat de tradiţie

Pe lângă troiţie, meşterul sculptează porţi de lemn