Intrările în Timişoara, capitala Banatului multietnic şi multicultural, sunt împânzite cu indicatoare în cele patru limbi istorice; româna, germana, maghiara şi sârbă
Oraşul binecunoscut pentru numersoasele naţionalităţi care au convieţuit aici de-a lungul istoriei, are la cele mai importante intrări, începând din vara anului trecut, panouri în patru limbi istorice: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар.
Iniţiativa fostei administraţii este cu atât mai lăudabilă cu cât legea nu îi obliga la această schimbare. Se ştie că în România, doar localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20 la sută, este obligatoriu afişajul bilingv.
În cazul Timişoarei, lucrurile s-au schimbat radical în ultimul secol. Dacă în 1910, din cei 74.003 locuitori, 32.963 erau germani, 28.645 maghiari, 7.593 români şi 3.490 de sârbi (alături de aproximativ 7.000 de evrei), astăzi, din cei peste 300.000 de locuitori, în proporţie de peste 85 la sută sunt români.
“Timişoara a fost şi este un oraş european. Dar mai cu seamă, este un oraş regional. Iar acest spirit trebuie să persiste aici. E absolut normal ca la intrări, numele oraşului să apară cele patru limbi istorice”, a declarat Adrian Orza, consilierul local Adrian Orza, fostul viceprimaral al Timişoarei.
De altfel, multiculturalitatea oraşului este una din cărţile de vizită cu care Timişoara candidează pentru Capitala Culturală Europeană.
Paradis etnic în capitala Banatului
Chiar dacă de-a lungul anilor au avut loc numeroase modificări demografice, în Timişoara au trăit în armonie peste 20 de etni: printre care români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, ucrainieni, slovaci, ţigani, croaţi, turci, tătari, armeni, francezi sau mai nou italieni şi arabi, au creat un mic Eldorado, iar capitala Banatului doreşte să rămână un model de convieţuire pentr
