Jhumpa LAHIRI
Interpreter of Maladies
A Mariner Original, Houghton Mifflin Company, Boston-New York, 1999, 198 p., $ 12
In 1999, Jhumpa Lahiri avea 32 de ani, un doctorat in studii renascentiste, citeva povestiri publicate in reviste de prestigiu si un volum in curs de aparitie la o editura din Boston. Undeva, pe parcurs, abandonase ideea unei cariere universitare, iar in 1998 fusese admisa la Fine Arts Work Center din Provincetown. Pentru Jhumpa Lahiri, bursa obtinuta la FAWC a fost cotitura fundamentala in cariera ei scriitoriceasca.
Centrul din Provincetown e ceea ce s-ar putea numi un paradis terestru pentru artistii pe care-i primeste (literati si artisti plastici) – pentru un an, cel mult doi, li se ofera casa, masa, spatiu de lucru si bani de cheltuiala (nu foarte multi, ce-i drept), intr-un mediu considerat dintre cele mai stimulative; in plus, reputatia de pepiniera pe care-o are centrul (in ultimii ani, pe acolo au trecut, de exemplu, Michael Cunningham – Pulitzer 2001 – si Ann Patchett – PEN/ Faulkner Award in 2002) le asigura bursierilor intrarea in societatea buna a literelor (respectiv artelor plastice) americane. De altminteri, Lahiri multumeste explicit, pe pagina de garda, Centrului de Arte Frumoase, a carui experienta a propulsat-o in elita scriitorilor americani – prozele ei au fost selectate in cele mai pretentioase antologii dintre oceane, Best American Short Stories si O. Henry Award si, mai ales, si-a gasit un agent. In 2000, cartea ei de debut, Interpreter of Maladies, cistiga Pulitzer-ul, in lupta cu veteranii Ha Jin (Waiting, National Book Award in acelasi an) si Annie Proulx (Close Range: Wyoming Stories). Premiul, acordat pentru “distinguished fiction by an American author, preferably dealing with American life“, avea sa fie decis de catre un juriu din care faceau parte Rebecca Pepper (fost edi
