Criza a aratat ca in secolul 21 atragerea de capital de pe Bursa nu mai reprezinta un moft, ci o necesitate, iar o indatorare excesiva este un pas sigur spre faliment.
Ziarul Financiar a adus recent in atentie povestea a cinci mari retaileri romani, K Tech Ultra Pro, Spar, Trident, Leonardo si PIC, care au intrat pe rand in insolventa din cauza ca nu si-au mai putut finanta activitatea prin credite bancare.
Ce au in comun aceste companii? Toate au evitat sa atraga capital de pe Bursa, fapt pentru care au sfarsit supraindatorate si acum sunt prada creditorilor.
O alta poveste trista este cea a singurului producator de cupru autohton, Cuprom Romania, care in 2007 au fost la un pas de a realiza cea mai mare investitie romaneasca peste hotare, dupa ce a castigat licitatia pentru privatizarea RTB Bor oferind 400 de milioane de dolari, insa nu a reusit sa atraga finantarea necesara.
Esecul i-a facut pe cei doi bancheri care detineau Cuprom sa se gandeasca la listarea pe o bursa chiar in toamna lui 2007, insa au ezitat sa faca acest pas, iar un an mai tarziu firma a intrat in procedura de insolventa din cauza ca nu si-a mai putut plati creditele.
Demararea unei oferte publice initiale de listare nu este o operatiune tocmai usoara, pentru ca necesita timp si efort suplimentar din partea actionarilor, insa invatatura care se poate trage din aceste exemple este ca cea mai simpla metoda de finantare nu este si cea mai buna.
In acest moment, bancile romanesti detin un monopol in materie de finantare, lucru care nu se intampla pe alte piete occidentale care au o piata a obligatiunilor si o bursa dezvoltata, iar acest lucru are un impact direct asupra costului creditarii, care este unul mai ridicat in sistemul bancar romanesc comparativ cu cel la nivelul zonei euro spre exemplu.
In era capitalismului modern succesul nu se mai masoara exclusi