Deşi ne facem temele mai bine decât vecinii noştri, primim note proaste. Greaua moştenire e motivul? Sursa: SHUTTERSTOCK
În afară de problemele istorice pe care le are cu companiile de stat şi cu lipsa infrastructurii, România, "copilul cuminte" al regiunii, s-a străduit să-şi facă bine temele: a încheiat cu succes un acord cu FMI, iar când legislaţia noastră intră în contradicţie cu cea europeană, cedăm rapid în favoarea legilor comunitare.
Vecinii noştri unguri însă au rupt, anul trecut, un acord cu FMI şi, mai mult decât atât, au introdus impozite suplimentare pe profiturile băncilor, dar şi ale companiilor din telecom, retail si energie, spre nemulţumirea acestora. Cu toate acestea, românii au salarii mai mici, dobânzi mai mari la credite, scumpiri mai accentuate şi o imagine mai proastă. Cum se explică aceste diferenţe?
Viitorul este deschis
În primul rând, nu suntem singurii care ne întrebăm dacă suntem corect percepuţi de către pieţe. Şi vecinii noştri o fac, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, cotaţiile la poliţele de asigurare (CDS) pentru obligaţiunile pe cinci ani erau, în ianuarie, cu 4 puncte mai mari decât cele pentru bondurile germane, în timp ce cotaţiile la CDS-uri faţă de obligaţiunile româneşti erau cu puţine peste 2 puncte deasupra cotaţiei pentru bondurile germane.
Altfel spus, Ungaria plăteşte mai mult decât România atunci când emite obligaţiuni pe pieţele externe, deşi costurile ţării vecine s-au redus în ultimele luni, după măsurile de corecţie fiscală anunţate de guvern. Deşi a apelat la FMI din cauza unei probleme de lichiditate, nu de solvenţă, subliniază Daniel Dăianu, Ungaria a renunţat relativ timpuriu la asistenţa din partea Fondului.
Potrivit fostului ministru de finanţe, "Ungaria are o datorie publică mult mai mare decât a României, care
