Ultimii ani au marcat o schimbare în atitudinea Europei faţă de imigraţie şi, în contextul colapsului economic şi al creşterii ratei şomajului, mai multe ţări membre ale Uniunii Europene au observat o legătură clară între creşterea ratei infracţionalităţii şi imigraţie. Drept urmare, ele au decis să restricţioneze accesul imigranţilor în interiorul graniţelor lor, comentează DPA, care face o retrospectivă a celor mai controversate evenimente ale anului.

Astfel, în ianuarie, după trei zile de proteste violente şi lupte de stradă, în care imigranţii africani au protestat împotriva agresării a doi membri ai comunităţii lor, guvernul italian a decis evacuarea a aproximativ 1.000 de imigranţi din Rosarno (sudul Italiei) în oraşele învecinate pentru a-i proteja de atacurile rezidenţilor furioşi.

Roberto Maroni, ministru de interne şi membru proeminent al Ligii Nordului, a declarat că la originea acestui conflict se află atitudinea laxă îmbrăţişată ani la rând de italieni faţă de pătrunderea neautorizată a străinilor în ţară.

Confruntându-se cu fenomenul îmbătrânirii demografice, Italia nu are altă soluţie decât să încurajeze imigraţia pentru ca economia ei să-şi menţină competitivitatea, susţin experţii. Cu toate acestea, obţinerea de permise de muncă rămâne o procedură birocratică destul de complicată, nu în ultimul rând din cauza legii restrictive a imigraţiei adoptate în 2002 şi promovate de Liga Nordului.

În 2009, primul ministru Silvio Berlusconi a decis să ia problema în propriile-i mâini, încheind un pact controversat cu Muammar al-Ghaddafi. Acordul presupune deportarea imigranţilor prinşi pe mare în Libia.

Maroni a lăudat această aşa-numită politică 'defensivă', subliniind faptul că în decurs de un an rata imigraţiei ilegale pe mare s-a redus cu 88%.

Italia şi-a atras însă critica ONU,